Polisomnografia: La ce să te aștepți în cazul unei testări PSG / PG

apnee13
  • Când suspiciunea clinică de sindrom de apnee în somn (SAS) este foarte mare, diagnosticul poate fi stabilit cu ajutorul polisomnografiei.
  • Această investigație este „standardul de aur” pentru diagnosticul sindromului de apnee în somn. Polisomnografia se realizează în laboratoare de somn și presupune înregistrarea activității electrice a creierului (EEG), a mușchilor oculari și ai mentonului (EOG, EMG), debitele nazobucale, SaO2, mișcările toraco-abdominale, frecvența cardiacă, frecvența și intensitatea sunetelor traheale, poziția corpului, somnul pacientului. Polisomnografia trebuie precedată de un chestionar standard și o serie de teste: Rx, ECG, spirometrie, consult ORL.
  • Polisomnografia (PSG) este metoda principală de diagnostic în patologia somnului (sindromul de apnee în somn precum și sindromul picioarelor neliniștite, narcolepsie, hipersomnie, unele forme de insomnie, parasomnii). Această investigație este recomandată pacienților care prezintă oboseală în timpul zilei, somnolență excesivă și tulburări ale somnului.
  • Pentru testul standard, pacientul vine la un laborator de somnologie seara devreme iar în următoarele ore este monitorizat polisomnografic în timp ce doarme.
  • Parametrii înregistrati în plus față de poligraf sunt: electroencefalograma, electrooculograma, electromiograma mușchiului mentonier care arată arhitectura somnului (stadiile somnului, trezirile și microtrezirile) și electromiografia (EMG) mușchiului gambier anterior.

Înțelegerea (interpretarea) rezultatelor diagnosticării poligrafice

  • Diagnosticul de sindrom de apnee în somn (SAS) necesită un context clinic evocator si un indice de apnei și hipoapnei peste 5/h. Dacă IAH este mai mare de 30/h, SAS este sever.
  • Severitatea sindromului de apnee în somn este dată nu numai de valoarea IAH ci și de consecințele acestuia: scăderea concentrației oxigenului (hipoxemiei) în sîngele arterial și fragmentarea somnului. Scăderea concentrației de oxigen în sângele arterial afectează întreg organismul, dar în special organele vitale : creierul și inima.

banner1

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *